Bullyingul, dușmanul de la școală

Cabinet individual de psihologie CARMEN DOBRE organizează

WORKSHOP ANTI-BULLYING.
Workshop-ul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 7-14 ani.

Aici elevul va învăța:
* să facă diferența dintre situațiile periculoase și situațiile în care îl poate înfrunta pe agresor;
* să privească acest fenomen din ambele perspective: agresor și victimă
* să găsească soluții plauzibile pentru prevenirea situaților de bullying;
* modele de comportament adecvat în mediul școlar, puterea empatiei.

Detalii suplimentare la tel. 0763654569

----------------------------------

Agresiunea de acest tip nu este inofensivă și nu trece de la sine

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire; atunci când un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi, fără ca acesta să aibă posibilitatea să se apere sau să poată răspunde pe măsură.
Într-un studiu realizat de organizația ”Salvați Copiii România”, în perioada mai – iulie 2015, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, pricipalele forme de bullying sunt:
1. Excluderea din grup 

• 2 din 10 copii exclud colegi din grupul de egali,
• 3 din 10 copii cer unui alt coleg să nu se joace cu cineva,
• 23% dintre copii sunt amenințați cu excluderea din grup,
• 31% dintre copii sunt excluși din grup,
• 39% dintre copii afirmă că un alt copil a ceruit cuiva să nu se joace sau să vorbească cu ei.

2.Amenințarea cu violența fizică și / sau umilirea

• 19% dintre copii afirmă că au umilit în mod repetat un alt copil la școală,
• 22% dintre copii afirmă că au ameninţat cu lovirea un alt copil,
• 29% dintre copii au fost amenințați cu lovirea sau cu bătaia,
• 24% dintre copii au fost umiliți sau făcuți de rușine în grupul de egali,
• despre 37% dintre copii au fost răspândite zvonuri,
• 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil ameninţă un altul,
• 80% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil este umilit de alt copil

3.Violența fizică și / sau distrugerea bunurilor 

• 13% dintre copii au afirmat că s-a întâmplat să distrugă lucrurile unui alt copil,
• 16% dintre copii au afirmat că au bătut în mod repetat un alt copil,
• 30% dintre copii că au lovit uşor în mod repetat un coleg,
• 32% dintre copii spun că au fost împinși sau îmbrânciți de alți copii, în mod repetat,
• 39% dintre copii spun că au fost răniți ușor iar 16% că au fost bătuți în mod repetat la școală. în grupul de egali, 78% dintre copii afirmă că au fost martorii unei agresiuni ușoare (îmbrâncire sau lovire ușoară) dar repetate,
• 69% dintre copii afirmă că au fost martorii unei bătăi între doi copii,
• în mediul școlar, 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații de bullying.

Este important să știm că, în general, copiii recurg la violență atunci când nu știu să își manifeste sentimentele, se tem de ceva sau pur și simplu nu beneficiază de căldura unei familii și mai ales de afecțiune. 

Coridoarele și curtea școlii reprezintă un micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie…dar din păcate vorbim și despre teamă, rușine, respingere, îmbrânceli, atacuri fizice, mai mulți agresori care fiecare pot să-şi aducă aportul prin agresivitate în moduri diferite. Cu alte cuvinte, unul poate să agreseze fizic în timp ceilalți pot agresa emoțional prin înjurături, umiliri şi chiar şi prin filmarea actului. Comportamentele agresive în general au o evoluție lentă și o paletă largă de comportamente, cum ar fi:

• lipsa cooperării cu profesorii;
• un nivel scăzut de autocontrol;
• dominarea celor inferiori lor;
• se ceartă mai mult;
• amenință;
• îmbrâncesc alți elevi mai des;
• răspund obraznic atunci când sunt mustraţi;
• se enervează repede și, de cele mai multe ori, fără un motiv întemeiat;
• argumentele lor sfârşesc în furie;
• de cele mai multe ori sunt lipsiţi de autocontrol;
• reacţionează negativ la critică;
• sunt incapabili să accepte ideile altora;

Consecințele  bullying-ului asupra copilului

Consecințele sociale și emoționale ale bullying-ului 

Motivație scăzută pentru activitățile școlare, posibilitatea dezvoltării fobiei școlare, dezvoltarea unei atitudini negative față de școală ca fiind un mediul nesigur, număr foarte mic de prieteni precum și lipsa suportului social.

Consecințe cognitive

Participare redusă la activitățile școlare, rămâne în urmă la învățătură, stimă de sine scăzută, imagine negativă de sine ( "Nu sunt în stare de nimic", "Toții copii sunt răi și trebuie să-i evit!", " Lumea este un loc periculos").

Consecințele comunicării și relațiilor cu ceilalți

Nivel scăzut al abilităților sociale, pierderea interesului de comunicare cu ceilalți elevi, comportamente antisociale.

Consecințe fizice

Tulburări ale somnului, apetitului alimentar, vătămări fizice, tulburări psihosomatice (enurezis)

La nivel relațional victimele ajung să se izoleze sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi va afecta și social, pentru că se vor marginaliza și se vor auto exclude chiar și din situațiile unde nu sunt expuse. 

Din păcate, acest fenomen lasă urmări și copiii au nevoie de sprijinul unui adult, fie părinte, fie profesor sau chiar al unui psiholog-psihoterapeut.

Read More