Evaluare psihologică clinică adult/copil în vederea încadrării în grad de handicap

Cabinet individual de psihologie Carmen Dobre oferă serviciul de evaluare psihologică clinică a copilului cu dizabilități si/sau cerințe educationale speciale (CES) in vederea încadrării intr-un grad de handicap si/sau a orientării școlare si profesionale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.1985/1305/5805/2016 emis de MMFPSPV, MS, MENCS.

Fisa de Evaluare Psihologica (Anexa 8 din Ordinul nr.1985/1305/5805/2016) este marcata cu timbru profesional emis de Colegiul Psihologilor din Romania si se eliberează in termen de 3 zile lucrătoare de la data evaluării.

La ședința de evaluare părinții sunt rugați să se prezinte cu următoarele documente:

❗Copie după certificatul de naștere al copilului;

❗Certificatul A5 emis de medicul specialist;

❗Dosarul medical complet al copilului, inclusiv evaluări psihologice anterioare și certificate de încadrare în grad de handicap.

Evaluarea psihologică clinică adultului se poate realiza în următoarele situații:

❗În vederea încadrării în grad de handicap;
❗Reevaluare în vederea obținerii unui nou certificat de încadrare în grad și tip de handicap;

❗Arii evaluate: evaluarea gradului de deteriorare psihică;

❗Documente eliberate: aviz clinic în care vor fi specificate scorurile obținute la teste și/sau raport de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap;

În momentul evaluării, aparținătorul trebuie să aibă asupra lui următoarele documente:

❗documentele medicale relevante cu scopul pentru care se face evaluarea (diagnostic psihiatric);

❗certificatul anterior de încadrare în grad de handicap.

Read More

Depresie sau tristețe?

Depresia clinică nu este totuna cu stările de tristeţe care survin uneori în viaţa fiecăruia dintre noi. Persoanele afectate de depresie clinică se simt triste şi fără speranța săptămâni de-a rândul.

De cele mai multe ori acestea îşi pierd interesul pentru lucrurile care înainte le făceau plăcere şi au probleme cu somnul şi alimentația. Totodată le vine greu să depună efortul de a găsi soluții la problemele pe care le au, iar uneori nu se pot concentra suficient nici măcar pentru a privi la televizor sau a citi.

De regulă, persoanele deprimate petrec multe ore gândindu-se la sinucidere, moarte sau la faptul că ar fi mai bine dacă nu ar mai exista. Aceste simptome produc dificultăți majore de adaptare si sunt asemănătoare cu cele întâlnite la persoanele care trec prin situații de doliu, însă în cazul depresiei clinice lipsesc evenimentele de pierdere.

Cabinetul individual de psihologie Dobre Carmen desfășoară ședințe de consiliere psihologică și terapie online și pentru persoanele care întâmpină astfel de probleme.

Tel.: 0763654569

Read More

De ce un psiholog pentru copii?

Toţi părinții ar trebui încă din primii ani de viaţă ai copilului să solicite unui psiholog o evaluare clinică legate de evoluția emoțională şi cognitivă a copilului.

A apela la un psiholog e necesar în zilele noastre, mai ales când ne confruntăm cu anumite probleme ce pot afecta dezvoltarea psihica și echilibrul emoțional al copiilor. Orice copil are nevoie de asistență psihologică la un moment dat pentru a asigura dezvoltarea cognitivă, afectivă și comportamentală.

De ce un psiholog pentru copii?

Psihologul care lucrează cu copiii este o persoana caldă, empatică, ce respectă individualitatea fiecărui copil. Psihologul câștigă încrederea acestora prin crearea unei atmosfere prietenoase și liniștitoare. 

Limbajul utilizat este adaptat nivelului de vârsta al copiilor, evitându-se termenii pe care ei nu pot sa-i înțeleagă. Psihologul ii stimulează să-și exprime gândurile și trăirile, să pună întrebări, să comunice deschis.

Sunt câteva situații importante care au legătura cu anumite dificultăți pe care copilul le întâmpină și care constituie indicatori pentru a apela la un specialist:

•  copilul trece prin anumite evenimente de viață dificile cum ar fi divorțul părinților, mutarea într-un domiciliu nou, mutarea la o nouă grădiniță sau școală, decesul unei persoane apropiate etc.
• copilul simte o tristețe intensă care ii diminuează plăcerea pentru joacă sau activități care înainte ii făceau plăcere;
• copilul are coșmaruri frecvente sau suferă insomnii;
• copilul are simțăminte excesive de teamă când trebuie sa meargă la grădiniță sau la școală;
• copilul are un comportament agresiv cu copiii din mediul lui sau cu adulții;
• nu reușește să stabilească prietenii cu cei de vârsta lui;
• este preocupat excesiv de mâncare (fie refuză hrana, fie are tendința să mănânce mai mult decât are nevoie);
• este preocupat pentru sănătatea lui și / sau a celor apropiați;
• se gândește adesea la moarte;
• este foarte timid și nu reușește să vorbească despre preocupările lui nici măcar cu cei apropiați.
• dificultăți de atenție sau învățare (copilul nu “stă locului” nici măcar în activități care par să îi facă plăcere);
• crize de furie prelungite, frecvente în mai multe contexte  (la locul de joacă, la grădiniță, acasă).

În cazul în care copilul dumneavoastră întâmpină asemenea dificultăți, vă sfătuiesc să  apelați la un psiholog specializat în terapia copilului.

Copilul este oglinda părintelui, reflectăm în el toate trăirile, emoțiile și frustrările noastre.

Read More

Copilul unic

Copilul unic este păzit cu mai mare grijă şi este supravegheat cu mai multă teamă decât copiii de aceeași vârstă.

Nimic nu este mai periculos decât o educație plină de anxietate,in care părintele ”tremură” pentru viața şi sănătatea copilului. Cu orice prilej este luată temperatura, este chemat medicul, copilul este avertizat să nu se înfierbânte, să nu răcească, să nu mănânce cutare sau cutare lucru etc.

Teama părinților se transmite asupra copilului. El este educat în mod sistematic să devină ipohondru. Nimic nu întărește mai mult starea de anxietate decât educația spre anxietate.

Bineînțeles, copilul unic trebuie să doarmă în camera părinților sau alături, cu uşa deschisă. Mama îngrijorată se repede spre pat când micuțul se mișca neliniștit. Copilul are astfel un mijloc de a-i îngrijora pe părinti şi de a-i ademeni la patul său. Sunt inventate boli sau maladii inexistente. Brusc apar stări de anxietate nocturne. 

Copilul ţipă în somn. Părinții aleargă la el. El vorbește în vis şi parcă este distrat. Mama îl ia pe micuțul ei în pat, moment în care scopul întregii scene pare atins. Bineînțeles, această istorie se repetă de nenumărate ori. Asemenea copii au şi tendința către enurezis şi sunt greu de educat în spiritul curăţeniei. 

Mai târziu, în ciuda tuturor eforturilor făcute de anturaj, copilul rămâne multă vreme singur. Copilul învață să-şi pedepsească şi să-şi tortureze părintii refuzând să mănânce. Aceasta dă naștere la scene cu adevărat dramatice. Mama plânge, tatăl amenință, se spun rugăminți, promisiuni şi se răsuflă cu ușurare când, în sfârșit, maiestatea sa copilul ia câteva îmbucături. În acest mod rafinat, copilul este dezgustat de actul hrănirii. Faptul de a fi mamă înseamnă asumarea unor grele îndatoriri, îndatoriri care în cazul unei educații corecte sunt din plin răsplătite.

Copiii sunt bilete scump plătite la loteria vieții. Depinde în mare măsură de dvs. dacă biletul este lozul cel mare sau este necâștigător...

sursa: Recomandări psihanalitice pentru mame- Wilhelm Stekel
sursa imagine: Pixabay

Read More

Obiceiul de a cârpi câteva palme...?

Și mamele, când au fost mici, au primit uneori câte o palmă la fund și le-a prins bine... Atunci, de ce să nu le aplice și copiilor același tratament?

Dacă se poate, trebuie evitat orice îl umilește pe copil. Niciodată nu trebuie să-l umilim. Este ceva distructiv și când îl luăm peste picior și când suntem supărați; în afară de faptul că bătaia îl calmează pe adult și uneori și pe copil, pe termen lung (acesta e scopul educației), ea e de cele mai multe ori dăunătoare.

Oricum dacă tatăl sau mama vor să-și pedepsească în felul acesta copilul nu trebuie niciodată să o facă în public. Îl cheamă deoparte, în camera lui și îl ceartă.

Iar dacă pe mamă o mănâncă palma..., ce vreţi?

Nu o poți împiedica. Asta nu înseamnă că e o mamă rea. Sunt și mame care nu-i clintesc copilului lor nici un fir de păr și care sunt, prin cuvinte și atitudine, mult mai agresive, ba chiar sadice, decât cele care le trag câte una la fund.

Deci adultul dă un exemplu prost.

Un adult care vorbește cu asprime și agresivitate, care acționează violent și se lasă pradă unor răbufniri ale firii sale în faţa copilului nu trebuie să se mire când, peste câteva luni sau câţiva ani, copilul lui va vorbi sau se va purta la fel cu cei mai slabi decât el. 

Pentru orice copil mic tot ce face adultul este „bine“ fără nici o deosebire: iar copilul, mai devreme sau mai târziu, îl va imita.

În orice caz, ca să revenim la bătaia la fund, atunci când adultul nu se poate stăpâni, nu trebuie să-și găsească scuza ieftină că o face pentru educație: pentru că nu e adevărat. 

În cazul acesta e vorba de o atitudine perversă care produce plăcere adultului și care îl va perverti pe copil, o atitudine umilitoare pentru amândoi și anti educativă; când copilul se teme de adult își pierde repede stima pentru el și îl judecă așa cum e: o ființă slabă, incapabilă să se stăpânească sau, și mai rău, un sadic rece.

Sursa: Françoise Dolto „Cånd apare copilul”

Read More

Ateliere de emoții pentru copii şi adolescenţi!

Ateliere de emoții pentru copii şi adolescenţi!

Folosind tehnicile terapeutice, un mediu sigur și condiții de confidențialitate, lucrul în Atelierul de emoții îi ajută să se cunoască, să se deblocheze și să își exprime sentimentele și emoțiile pe care le trăiesc.

Participând la aceste ateliere, copilul va învăţa:- să se cunoască pe sine, și să își dezvolte încrederea în sine și în propriile capacități;- să își cunoască propriile trăiri și emoții și să le exprime în mod constructiv;- să relaționeze, să coopereze cu ceilalți copii și cu adulții; -să se elibereze de tensiuni, anxietate, stres, și sentimente negative;- să își dezvolte creativitatea și spontaneitatea;- să își îmbunătățească imaginea de sine;

Atelier de gestionare a furiei

Furia este una dintre emoțiile cele mai intense și cel mai greu de îmblânzit, atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Este firesc să fim furioși într-o situație în care am fost nedreptățiți, dar nu este firesc să folosim furia ca o scuză pentru că am lovit pe cineva sau am recurs la jigniri.

Furia este definită ca o stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine.Ce înseamnă managementul furiei?

- să cunoști ce anume te face furios;
- să recunoști semnele care “anunță” apariția furiei;

În Cabinet îl vom învăța pe copilul tău tehnici prin care poate gestiona furia.

Atelier de gestionare a fricii

Mulţi copii se sperie atunci când rămân singuri acasă, mai ales dacă sunt la o vârstă la care nu mai au nevoie de bonă. Chiar şi acei copii care încă mai au nevoie de bonă se pot speria atunci când mama sau tatăl lor pleacă. Dar pentru unii, atunci când un părinte părăseşte casa – chiar şi pentru scurt timp – lucrul acesta creează multă teamă şi anxietate.
Atelierul de gestionare a fricii îl va învăţa pe copilul tău cum să se poarte pentru a diminua efectele anxietăţii.

Toţi copiii au griji şi frici. Unor copii le este frică de un anumit lucru cum ar fi insectele sau câinii. Iar altor copii le este frică de singurătate. Spre exemplu, multor copii mici le este frică de întuneric. Le este teamă că ar putea fi monştri în dulap şi astfel devin speriaţi atunci când luminile sunt stinse la culcare.

La cerere, părinții se pot programa la o ședință de consiliere.
Un grup este format din 4, respectiv grupuri formate din copii cu vârste cuprinse între 4-6 ani, 6-8 ani, 9-11 ani, 12-14 ani.

Atelierele se desfășoară săptămânal, având o durată de 60 de minute/ cu șase teme.
Cursurile vor avea loc in Focșani la Cabinet individual de psihologie Dobre Carmen, str.Republicii nr.68.etaj.I,

Înscrieri se fac la telefon 0763 654 569

Read More

Academia Copiilor 4-14 ani

“Când educi mintea unui copil, nu uita să-i educi și inima”.
Dalai Lama

Performanța academică a copilului este direct influențată de nivelul de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale.

Când copilul merge la școală are nevoie de câteva abilități pentru a avea performanțe în acord cu potențialul - abilitatea de autocontrol comportamental, abilități de cooperare, negociere, rezolvare de probleme și gestionarea emoțiilor.

Pentru a învăța aceste lucruri el are nevoie de sprijinul unui specialist.

Lucrul în grup oferă copiilor oportunitatea  să descopere că au sentimente și probleme similare cu ceilalți copii de vârsta lor, ceea ce le permite să își dezvolte sentimentul de coeziune și de apartenență de grup.

Beneficiile dezvoltării inteligenței emoționale

• Dezvoltă încrederea în forțele proprii
• Creează un dialog intern constructiv
• Definește personalitatea
• Ne ajută la integrarea în grup
• Dezvoltă inteligența socială
• Dezvoltă capacitatea de adaptare
• Dezvoltă calitățile de lider
• Crește capacitatea de concentrare
• Ajută la definirea obiectivelor personale
• Impulsionează creativitatea
• Elimină stresul, învinovățirile reciproce, cuvintele și emoțiile nespuse și neexprimate și toate acele lucruri care nu ne înfrumusețează cu nimic viața.

Activitățile din Cabinetul nostru se desfășoară pe parcursul a 6 ședințe, 50 min./ședință.

Se lucrează cu grupuri de 4-5 copii, respectiv grupuri formate din copii cu vârste cuprinse între 4-6 ani, 7-10 ani, 11-14 ani.

CONTACT:
Focșani, str. Republicii 68, (lângă ING Zimbru).Tel. 0763654569, psih. DOBRE CARMEN

Read More