„Am nevoie de bani. Poți să-mi împrumuti o sută de tumani (moneda iraniana)?”, îl întreabă un om pe prietenul sau.
„Am banii dar nu ți-i dau. Fii recunoscător pentru asta.”
Mânios, prietenul răspunse: „Că ai banii și nu vrei să mi-i dai, asta mai pot întelege. Dar ca trebuie să-ti fiu recunoscator e nu numai de neînteles, ci și o rușine de-a dreptul.”
„Dragă prietene, răspunse celalalt, mi-ai cerut bani. Ți-aș fi putut spune: „Vino mâine”. Mâine ți-as fi spus: „Vino la sfârsitul săptămânii”. Astfel te-aș fi putut amâna la nesfârșit sau cel putin până când altcineva ți-ar fi dat banii. Dar nu ai fi gasit pe altcineva, fiindcă ai fi fost atât de preocupat să vii la mine și ai fi contat mereu pe faptul că primești banii mei. Așa că ți-am spus cu toată sinceritatea că nu-ți voi da banii.
Așa că ii poți căuta altundeva și încearcă să-ti găsești norocul acolo.
Fi-mi recunoscător!”
Nossrat Peseschkian
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu